(Oldie-2002) Bowling for Columbine 9/10 (bias, provocative and convincing)
„Intr-o tara ca SUA, e imposibil sa iti mentii obiectivitatea, iar stilul agresiv, ironic si cinismul lui Michael Moore, nu poate fi considerat decat singura metoda posibila de a critica sistemul de valori si tarele unei tari ce pe nedrept se poate considera un model de urmat de catre lume” DANEZIA
Ideea e simpla, in fiecare an in Canada mor impuscati 100 de oameni, in schimb in Statele Unite peste 10.000. Cine e vinovatul? Care e defectiunea sistemului American care face posibila o astfel de statistica? Acestea sunt intrebarile pe care le pune Moore, intr-un documentar ce poate fi considerat ca un punct de referinta a genului.
Descoperim astfel cateva adevaruri urate ale societatii americane pe masura ce filmul investigheaza, conditiile si cauzele a doua tragedii in care au avut de suferit copii.
Nu pot sa spun decat ca documentarul este aproape perfect, as vrea ca in fiecare zi sa pot vedea asa ceva..., insa din nefericire e imposibil. Filmul este argumentat cu pasiune si inteligenta, iar realizarea te lasa lipsit de grai. Si in acelasi timp prezentarea este facuta cu o ironie si un umor negru, incat nu vei putea fi plictisit de o tema ce nu e tocmai usor de privit.
Desi stilul realizarii e destul de controversat, iar deseori se depaseste limita suportabila a inobiectivitatii, acest lucru nu poate decat sa demonstreze pasiunea pe care M. Moore a pus-o in acest film, si faptul ca a fost cu adevarat revoltat de situatie.
Punctele forte ale filmului sunt interviul cu Marlin Manson, momentul South Park (orice fan al serialului ar trebui sa vada acest documentar...), dar si animatia ironica al „istoriei americane”. Un alt lucru genial este si utilizarea imaginilor de arhiva (majoritatea prezentari comerciale sau reclame), dezvaluind cu umor falsitatea visului american.
Acum vine intrebarea..., de ce nu 10/10. Nu pentru ca filmul nu e obiectiv sau pentru metodele folosite, nici chiar pentru utilizarea povestilor lacrimogene. Am scazut un punct pentru ca pe final documentarul devine plictisitor, si de la un anumit punct repetarea obsesiva a aceleasi morale devine agasanta. Poate ca daca filmul ar fi fost mai scurt si isi pastra prospetimea si „coltii” de la inceput...., ar fi fost o realizare perfecta! Asa nu ne putem multumi decat cu o capodopera : )).
De vazut? sigur ca da! Ce pacat ca am asteptat atata timp pentru a-l putea vedea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu