31 ianuarie, 2010

The Bad Lieutenant: Port of Call - New Orleans -10/10

Nici macar un scenariu tare pacatos... nu il poate impiedica pe Werner Herzog sa creeze un nou clasic, un film ciudat de distractiv, ce urmareste obsesiv  odiseea unui personaj bizar (ca de obicei): un detectiv corupt si dependent de droguri... jucat demential de Nicholas Cage.

USA, 122 min

Werner Herzog este un individ uneori mai bizar decat personajele ce stau la baza multora dintre filmele sale . (originea controversata a acestui film nu poate decat sa confirme afirmatia de mai sus...), insa in Bad Lieutenant toate ciudateniile, bizareriile si creativitatea aproape de nebunie creeaza un film pe care il consider fara nici o retinere ca unul dintre cele mai bune filme ale anului 2009.

Va avertizez ca filmul este unul neconventional, halucinant in multe dintre scenele sale... si ca scenariu este gaunos si uneori ilogic... dar pana la urma asta da credibilitate si mai mare povestii unui detectiv ce incearca sa rezolve un caz, sa scape de nenumaratele sale probleme... si sa tina sub control o dependenta crunta de narcotice... ce il impiedica sa doarma (sau sa gandeasca logic) printre multe altele.

Rezultatul este unul demential, iar Nicholas Cage are marele merit de a putea duce cu succes un rol decisiv pentru reusita filmului....

Atmosfera... un New Orleans ce tocmai isi linge ranile dupa catastrofa numita Katrina, este locul esential pentru o astfel de poveste: e inca intr-un haos ce face ca totul sa fie posibil, e cel mai ne-american dintre toate metropolele americane, e plin de o mixtura incredibila de indivizi si de culturi.... si e plin de reptile (un cliseu repetitiv al delirurilor detectivului McDonagh).

Pana la urma descinderea treptata in iad a detectivului ia o neasteptata turnura... pe masura ce mintea distrusa a acestuia reusesta sa gaseasca cele mai ciudate legaturi si solutii ale nenumaratelor sale probleme: cazul nerezolvat, suspendarea din politie, probleme cu parintii... cu colegii, cu dependenta de droguri, cu prostituata careia ii este peste, cu mafiotii... si indivizii carora le este dator... totul culminand cu un final incredibil si promisiunea ca nu e nimic...  nici o lectie nu e invatat si totul se reia de la capat.

In final pot spune ca am vazut filmul ce m-a impresionat prin curajul subiectului, abordarea neconventionala... un film la care am ras in hohote... un film ce m-a distrat asa cum nu as fi crezut prin doza lui de nebunie necontrolata... o recomandare din toata inima pentru toti cei ce pot accepta un film ce iese din tipare.

Citeste tot articolul si Comentariile!

The Road -9/10

Spectaculos din punct de vedere vizual, filmul reuseste sa transpuna, destul de reusit, in imagini... extrem de dificilul romanul postapocaliptic al lui Cormac McCarthy. Rezultatul este unul remarcabil... capabil sa te bantuie multa vreme de acum incolo....

USA, 111min.

Cormac McCarthy who? Pai nenea de fata este unul dintre cei mai importanti scriitori americani contemporani si responsabil pentru materialul original ce a stat la baza mult mai reusitului "No country for old men"

Chiar daca adaptarea lui The Road nu este una la fel de reusita, pelicula reprezinta un salt calitativ urias pentru genul "post-apocaliptic" si exceleaza nebanuit sub aspectul vizual. Deoarece sunt un fan al acestui gen... am ramas impresionat de ceea ce multi considera a fi defectul primar al filmului: lipsa de speranta si apasatoarea senzatie deprimanta de tragedie a umanitatii redusa iremediabil la salbaticie.

Sunt in acelasi timp constient de faptul ca filmul esueaza in a crea o legatura afectiva cu ceea ce se intampla pe ecran si ca nu reuseste sa ne convinga (mai mult ca o porcarie gen 2012) ca apocalipsa prezentata se poate intampla cu adevarat... desi avem parte de o prezentare credibila a unui scenariu: cum ar fi daca

un asteroid ar lovi pamantul, si tu te-ai gasi in coltul opus al planetei.
Apocalipsa descrisa in film, pare sa aiba o astfel de origine... daca ne bazam pe indiciile ce apar cu zgarcenie.

Insa nu apocalipsa in sine (si nici cauzele ei) nu sunt lucrurile ce ne intereseaza aici, ci calatoria unui barbat si a fiului sau.... catre caldura si mare. O calatorie izvorata partial din instictele noastre ca specie cat si din istoria felul in care oamenii au ajuns sa populeze intreaga planeta.

Oare suntem capabili ca specie sa supravietuim... si sa continuam sa fim umani daca civilizatia nostra se prabuseste? Gandim oare prea individual astfel incat sa distrugem totul... in lupta de supravietuire personala, astfel incat sa ignoram binele tuturor?

O drama reala... ce ne ofera toate aceste raspunsuri se intampla in Haiti... si s-a intamplat in New Orleans acum ceva ani. In pofida faptului ca am evoluat atat de mult ca specie, diferenta intre civilizatie si barbarie poate fi facuta de cel mai infim detaliu... credinta in iluzii: bani, stat, religie...

Citeste tot articolul si Comentariile!

Oscar 2010, Fantastic Mr. Fox -8/10

Un excelent film de familie... ce nu este chiar atat de infantil pe cat sugereaza premisa... si care are curajul de a nu folosi animatia computerizata intr-o era dominata de CG.
USA, UK, 87min.

Nu cred ca pot scrie prea mult despre un film a carui scenariu elaboreaza o carte pentru copilasi (din cele cu multe imagini, subtirele la cuvinte si care costa 22 Ron prin librarii)... insa pot spune ca adaptarea este una perfecta capabila sa imbogateasca materialul original.

Si mai surprinzator este faptul ca filmul este comestibil si pentru oamenii maturi... o experienta interesanta si poate sansa de a vedea unul dintre ultimele filme realizate 100% prin metoda clasica de animatie: stop motion (plastilina).

Ahh... era sa uit, George Clooney da nu namai voce si viata personajului sau, ci reuseste sa faca si cel de-al doilea rol mare al sau din acest an. Bravo! fara nici o ironie... chiar e o chestie sa joci credibil un astfel de rol.

Citeste tot articolul si Comentariile!

The Informant! -6/10

Un film ciudatel, cinic, inteligent si amuzant (fara a te face insa sa razi in hohote) ce critica mai mult incompetenta ce se ascunde peste tot, decat hotiile marilor corporatii...
USA, 108min

In pofida faptului ca aceasta satira dureaza mai putin de doua ore, sunt sanse destul de mari ca sa adormi sau sa te plicitisesti... mai ales daca pornesti cu gandul ca o sa vezi o comedie spumoasa plina de poante care sa te faca sa izbucnesti in ras.Eu unul nu am ras deloc de exemplu... insa asta nu inseamna ca filmul nu mi s-a parut amuzat, sau ca nu a fost capabil sa ma distreze.... dimpotriva chiar mi s-a parut intereasant.

Problema e ca filmul nu reuseste ceea ce isi propune (adica sa fie o comedie) decat cu aportul (si intelegerea) spectatorului... si asta pentru mine inseamna un mare esec, indiferent de cat de interesanta e povestea (pe alte planuri).

De fapt singura chestie remarcabila a fost rolul lui Matt Damon, o performanta demna de remarcat ce reuseste sa mascheze extrem de bine poanta finala a filmului si sa ne faca sa credem povestile cusute cu ata alba ale lui dementului informator Whitacre.

Citeste tot articolul si Comentariile!

Oscar 2010, Invictus -7/10

Un film bun (insa putin cam lung si lipsit de dinamica) ce ne dezvaluie o mica particica din renasterea Africii de Sud: reunirea unei natiuni divizate cu ajutorul sportului... ce isi spala pacatele printr-un final superb... ce ne face sa asteptam cu nerabdare Campionatul Mondial de fotbal.
 USA, 133 min.

Daca ar fi fictiune, povestea castigarii Cupei Mondiale din 1995 de catre nationala de rugby a Africii de Sud, ar putea fi considerata o fantezie putin credibila, plina de idealisme si vise.... insa lucrul cu adevarat fantastic nu e decat faptul ca filmul descrie adevarul si realitatea ca a existat un miracol... un miracol ce a facut ca Africa de Sud sa  nu decada in violenta si razboi civil... si un miracol ce a dus la o incredibila performanta sportiva: Nelson Mandella.

Morgan Freeman intra perfect in pielea lui Madiba, sub regia atenta a lui Clint Eastwood... ce se pare ca incepe sa ne obisnuiasca an de an cu filme bune a caror subiecte sunt aparent simple dar capabile sa ofere satisfactii nebanuite privitorului.

Din pacate filmul de fata pare cam iesit din ritm... si deseori plictisitor in prima jumatate, ca apoi sa sufere o trasnsformare radicala si sa galopeze dezlantuit spre finalul excelent si plin de emotie ce o sa te lase plin de satisfactia ca ai vazut ceva ce merita cu adevarat atat timpul cat si banii tai.

Citeste tot articolul si Comentariile!

24 ianuarie, 2010

Oscar 2010, The Blind Side- 7/10

Desi adapteaza cu superficialitate (si igienizeaza in cel mai pur still Hollywoodian) povestea reala a lui Michael Oher, The Blind Side reuseste sa evite capcana cliseelor facile...si devine un demers cu destule aparente de autenticitate si imensa putere de convingere. Pe langa faptul ca pelicula e cu mult mai captivanta si distractiva decat te-ai astepta, filmul se merita vazut doar si pentru a o vedea pe Sandra Bullock blonda si jucand la perfectiune cel mai bun rol al sau de pana acum... Oscar?
 USA, 128 min.

Fara indoiala The Blind Side, nu isi propune decat un singur lucru... sa ne distreze si sa ne emotioneze, chiar daca ne manipuleaza fara rusine spre a isi atinge acest din urma scop.

Nu este un film biografic si nici nu isi doreste acest lucru, povestea reala a aparitiei de nicaieri a lui Michael in fotbalul... e una mult mai putin dulce, motivanta sau capabila de a stoarce lacrimi si emotii, asa cum o demonstreaza si autorul cartii din care se inspira acest film (a carui abordare e una reala si condine o sanatoasa doza de cinism, ironie si suspiciuni la adresa "miracolului"). Insa scenaristii au avut inspiratia de a sterge doar cateva pasaje, de a dilua cateva lucruri..., de a accentua altele si de a modifica pe ici pe colo in punctele esentiala, pentru ca povestea din film sa fie un excelent "feel good movie" care sa retina (pana la imitatie) o grozavie de fapte, replici si trasaturi umane... ce fac ca filmul sa imite convingator viata reala.

In fine... produsul final nu e o prea mare provocare intelectuala, insa e usor digerabil si accesibil pentru toata lumea, dar cel mai interesat... ii creaza Sandrei Bullock oportunitatea unui rol mare de tot, ocazie pe care o valorifica la maxim.

Cvasi-casnica doamna Tuohy (blonda "imperiala", mama a doi copii, republicana convinsa, purtatoare de arma, cu puternice convigeri conservatoare si vagi prejudacati rasiale), e jucata atat de bine de Sandra Bullock incat ajungi sa crezi ca e chiar "de acolo"... partea proasta e ca intregul film graviteza atat de mult in jurul acestui rol de Oscar incat ramai cu ideea ca saracul Michael nu are nici un merit in toata povestea asta (inafara talentului sau primar de a proteja) si ca reusita sa a depins in totalitate de perseverenta crestina a doamnei.

Superficial, lipsit de orice fel de complicatii psihologice (sau morale)... filmul nu isi valorifica premisa interesanta (dar potential deprimanta) spre bucuria publicului obisnuit ce se va lasa sedus cu usurinta de dulcegaraia diabetica a peliculuei si de optimismul incurabil al intregii povesti.

Citeste tot articolul si Comentariile!

19 ianuarie, 2010

par-Anormali

... sefii partidelor ce totalizeaza cam 70% din electoratul romaniei sunt niste tampiti notorii, ce apeleaza la vrajitori in lupta politica...
E incredibil... oamenii astia chiar cred in sarlatani. Suntem condusi de oameni mici... penibili, ce o sa puna capul jos de rusine in fata celor mai mari oameni ai planetei.

Ia uite lume, stiinta! Uite cu ce ne mandrim... unii descifreaza ADN-ul, perfectioneaza arme de distugere in masa si realizeaza calatorii spatiale noi ne mandrim cu flacari violet si:

  • "Energetica subtilă a fiinţei umane", 
  • "Manual de radiestezie", 
  • "Paradiagnoza - Manual pentru diagnosticarea energetica folosind radiestezia"
  • "Percepţii extrasenzoriale - Manual pentru dobândirea şi dezvoltarea simţurilor subtile"
  • "Influenţa distală, teoria şi practica vindecării de la distanţă"
  • "Aura energetică, manual pentru detectarea şi decodificarea aurei energetice a fiinţei umane"
Bullshituri de proportii eterne... suntem un popor penibil daca suntem condusi de cretini superstiosi.
Rusine mama voastra! Rusine cretinilor!

Citeste tot articolul si Comentariile!

18 ianuarie, 2010

Carcoteli la adresa Globurilor de aur 2010

 A 67 editie a Globurilor de Aur deschide inspirat drumul catre Oscarurile 2010, atat prin premiile ce par in aparenta surprinzatoare, dar si deoarece totul pare sa pregateasca asa cum trebuie showul cel mare... si ii garanteze audienta.

In internetul romanesc pare sa primeze rapiditatea si volumul stirilor seci si copiate... sport la care nu prea ma pricep. Mi-a mai ramas doar sa fac ceea ce fac dintotdeauna, sa vad TOATE filmele si sa incerc sa compun articole de calitate.

Backstory...

Globurile de Aur sunt premii anuale acordate de "Asociatia presei internationale de la Hollywood", o organizatie cel putin ciudata ce reuneste in mare parte ziaristi americani... ce sunt afiliati unor publicatii din afara Statelor Unite.
Acest club select de vreo 100 de indivizi are reguli extrem de ciudate cu privire la cine este admis..., iar despre calitatea multora dintre "critici" se poate vorbi la nesfarsit. De asemenea grupul in cauza este supus la tot felul de tentatii din partea producatorilor si actorilor... de unde si nenumaratele zvonuri cu privire la favorurile financiare (si sexuale) ce au fost date de-a lungul timpurilor pentru un premiu.

Si totusi de ce.... Golden Globes rule, and the Oscars suck...

In primul rand deoarece nu sunt un miliard si unu de premii pentru tot felul de categorii ce nu intereseaza publicul obisnuit. Vedetele sunt intr-un cadru restrans, se relaxeaza, beau... mananca si orice se poate intampla si este posibil. Atmosfera nu e apasatoare si protocolara... ci dimpotriva, super OK!

Filmele bune, dar obscure sunt evitate si publicul spectator are parte si de premiile ce se acorda mult mai cunoscutelor seriale de televiziune.Filmele cu succes la public si apreciate de critica au de castigat in fata filmelor de arta ce sunt apreciate doar de specialisti. Publicul obisnuit are ce sa devoreze... an de an, pentru ca premiile sunt date de presa... si nu de critica.

Si acum Globurile de aur pentru film (nu prea ma intereseaza serialele).


Cel mai bun film / Drama: AVATAR

Nici o surpriza aici, generoasa campanie de promovare a superproductiei nu avea cum sa nu convinga pe ziaristi (si pe publicatiile lor). The Hurt Locker e preferatul meu urmat Up in the air si restul...

Cel mai bun film / Comedie /Muzical: The Hangover


Am vazut, am ras, mi-a placut... sunt de acord. 

Cel mai bun actor, actrita in rol principal  / Drama: Jeff Bridges - Crazy Heart, Sandra Bullock - The Blind Side

Alegeri surprinzatoare ce ma invita sa vad filmele in cauza.  

Cel mai bun actor, actrita in rol principal  / Comedie /Muzical: Robert Downey, Jr. - Sherlock Holmes, Meryl Streep - Julie & Julia 

Alegeri surprinzatoare ce ma invita sa vad filmele in cauza, dap... sunt in urma cu filmele anul asta. 

Cel mai bun actor, actrita in rol secundat: Christoph Waltz - Inglourious Basterds, Mo'Nique - Precious

Good call... doua roluri ce mi-au placut mult de tot!

Cel mai bun regizor:  James Cameron - Avatar

Poate unul dintre singurele premii pe care Avatar le merita cu adevarat, Cameron rules ca regizor... insa e infect ca scenaris.

Cel mai bun scenariu:  Jason Reitman, Sheldon Turner - Up in the Air

Corect... un scenariu foarte bine scris si inspirat din realitate... m-am regasit in aceasta poveste chiar daca statusul meu de "Corporate Road-Warrior" nu a acumulat destule mile astfel incat sa ma gasesc printre elite!.

Cea mai buna coloana sonora: Michael Giacchino - Up

Un film de animatie minunat, cu o coloana sonora ce contribuie asa cum trebuie la multele scene emotionante! Total de acord.

Cel mai bun cantec original: "The Weary Kind" - Crazy Heart

Surprize, surprize... sunt sigur ca Academia o sa fie de alta parere.

Cel mai bun film de animatie: UP

Nici o surpriza aici, unul dintre cele mai bune filme ale anului... Cel mai bun film de animatie fara nici o discutie!

Cel mai bun film strain: The White Ribbon • Germany

Toate filmele nominalizare la categoria celui mai bun film strain (atat aici cat si la Oscaruri) sunt filme de vazut, cateodata mult mai bune decat marea majoritate a filmelor americane din competitie. Alegerea HFPA a fost destul de grea... insa o consider una corecta pe baza informatiilor pe care le am pana acum (de abia astept sa vad aceste filme extrem de greu de obtinut).


Citeste tot articolul si Comentariile!

17 ianuarie, 2010

Oscar 2010, An Education -9/10

Un excelent film despre adolescenta, maturizare, scoala vietii, educatie si rolul femeii in anii 60 sau... povestea sofisticatei seductii  a unei tinere de 16 ani, de catre un barbat ce are de doua ori mai multi ani. O pelicula in care scenariul si prestatia stelara a genialei Carey Mulligan fac diferenta... si propulseaza acest film printre marile relevatii ale acestui an.
UK, 95 min.

Carey Mulligan este vedeta reala a acestui film, nu pentru ca e o starleta inchipuita, ci datrita felul in care isi joaca rolul  de care depinde in mod direct soarta filmului. Fara ea si fara prestatia ei stelara, poate ca "An Education" ar fi fost o drama deprimanta...trista, dureroasa, un cosmar absolut pentru orice spectator. Avem parte in schimb de un film romantic, extrem de comestibil... ce devine mediocru de abia in ultimele minute.

Carey Mulligan merita din punctul meu de vedere toate statuetele poleite cu aur oferite in acest an pentru cel mai bun rol feminin... cat si sansa unei cariere capabile sa ii valorifice asa cum trebuie talentul. Comparatiile cu Audrey Hepburn nu sunt deloc deplasate...

Daca filmul s-ar intampla in Romania anului 2010, povestea ar putea fi rezumata astfel:

"eleva olimpica (cu parinti pisalogi si comunisti) intalneste afacerist (smecher de Dorobanti) chipes cu masina bengoasa... ce o seduce subtil si sofisticat oferindu-i libertatea si gustul unei vieti (de pitzipoanca) si o face pe liceeanca sa aiba mari dubii cu privire la rolul educatiei in sansa de a duce o viata implinita si fericita"

Filmul ridica la fileu multe intrebari (cine pe cine manipuleaza de fapt, cu ce ne ajuta de fapt educatia... mai ales una ce nu raspunde prezentului, cat de mult ne puteam baza pe familie... in a ne tine departe de esecuri), insa face greseala sa raspunda sec la prea multe dintre aceste probleme intr-un final "american" ce pune sec capat povestii printr-o rezolvare curata si sterila a multora dintre aceste controverse...


O recomandare din inima... pentru un film cum rar se mai fac astazi.

Citeste tot articolul si Comentariile!

13 ianuarie, 2010

Oscar 2010, Up in the air -9/10

George Clooney face un nou rol extraordinar, intr-un excelent film despre vremurile in care traim. Singura hiba e partea mediana ce se dovedeste a fi tipica pentru o comedie romantică: plictisitoare si mediocra.

USA, 109 min

Up in the air este poate filmul anului, si principal candidat la Oscaruri. E filmul momentului ce ia pulsul unei lumi aflata in criza economica. E o pelicula despre corporatii si oamenii ce reprezinta doar "resursa umana" a corporatiei fara a fi niciodata parte din ea...

George Clooney joaca rolul unui "terminator de joburi" (Binghan)... tipul platit ca sa te dea afara intr-un mod profesionist, calm si rece. Corporatiile ii platesc deplasarea continua cu avionul si viata numai in hotel deoarece reduce costuri... si ii face pe sefi fericiti. Corporatiile scapa repede de angajati si de potentialele procese, iar sefii scapa de momente dramatice ce le-ar putea incarca constiinta si calculele reci si cinice.

Bingham e "sus in aer" 320 de zile pe an, devenind un expert in traversarea controalelor de securitate din aeroporturi si la cheltuirea banilor companiei pe cardul sau de fidelitate la AA in speranta de a fi al 7-lea om ce reuseste sa stranga 10 milioane de mile.

Clooney face minuni din personajul sau... pune atata carisma la mijloc incat in mod paradoxal te face din cand in cand sa te gandesti ca slujba lui ingrozitoare poate fi "cool" si interesanta, insa adevaratul star pare sa fie Vera Farmiga (Alex)... un alt "corporate road-warrior" ce ii explica lui Bingham ca ii seamana in toate privintele, cu exceptia faptului ca are vagin. La inceput doar o aventura... Alex are potentialul de a deveni mult mai mult pentru Bingham.

Viata perfecta pe care Bingham crede ca o traieste (plina de privilegii)... e aproape sa fie legata de glie in momentul in care o tanara speranta (naiva Natalie) din compania sa, vrea sa revolutioneze intreaga afacere si sa transforme concedierea intr-o afacere online (probabil foarte usor de externalizat in China).

Insa inainte ca ideea lui Natalie sa devina realitate, ea trebuie sa inteleaga afacerea pe care incearca sa o revolutioneze si de aceea va trebui sa il insoteasca pe Bingham intr-un mic tur al tarii. Trioul de personaje Bingham, Natalie si Alex reusesc sa creeze magie pe ecran... si replici din ce in ce mai spumoase... pana cand filmul se desumfla dintr-odata si devine mediocru...

... odata ce calatoriile de serviciu lasa loc unei nunti... culorile devin calde, si filmul devine dulceag si lent.... aproape la fel de prost ca o comedie romantica...

Din fericire realitatea cruda revine la datorie... si finalul foarte reusit reuseste sa inchida perfect o pelicula excelenta.
Il recomand!

Citeste tot articolul si Comentariile!

Ingrozitor, un cutremur masiv a lovit Haiti...

In timp ce scriam review-ul la Up in the air au inceput sa se aprinda semnale de alarma pe monitorul meu...

Un cutremur masiv de 7.2 R a lovit Haiti, intr-o zona populata in apropierea capitalei.


Primele simulari arata ca aproape 2 milioane de oameni au fost afectati de un seism de peste 8 grade pe noua scara Mercalli. Asta inseamna ca NUMAI cladirile construite extrem de bine (proiectate antiseismic) pot suferi fara pagube majore... restul cladirilor vor suferi pagube masive.

Imi miroase a catastrofa cu peste 100k +

Citeste tot articolul si Comentariile!

12 ianuarie, 2010

Mary Poppins - 10/10

Supercalifragilisticexpialidocious
USA, 139 min.

Cele cateva cantece extraordinare din Mary Poppins ma fac sa cred ca filmul acesta va dainui de-a lungul timpului ca un etern clasic Disney, in pofida faptului ca productia a "imbatranit" destul de rau... si efectele speciale (la vremea lor revolutionare) isi arata varsta.

In mod paradoxal, abundenta dulcegariilor din film... si atitudinea deschisa si relaxata a pelicului se potrivesc cu modalitatea destul de conservatoare si inchisa de filmare, pelicula fiind realizata in totalitate in studio, rezultand un fel de muzzical pentru copii, inregistrat pentru eternitate.

Mi-au placut: marea majoritate a cantecelor si singurele momente serioase ale filmului... cantecul Feed the Birds si scenele cu Mr. Banks.

Nu mi-a placut: dulcegariile duse pana la extrem, scenariul destul de slabut, lungimea mare a peliculei si unele momente lente si plictisitoare.

Pe scurt, un film perfect pentru copii, o pelicula clasica ce isi arata varsta dar a trecut cu bine testul timpului... insa care ofera prea putine satisfactii reale pentru un adult inafara unei reintoarceri temporare in copilarie... hmm... poate ca aici e cheia.

Citeste tot articolul si Comentariile!

07 ianuarie, 2010

Politist adjectiv -9/10

Nu pot decat sa aplaud genialul film al concitadinului meu, Corneliu Porumboiu..., un film despre Romania prezentului in care politica si managementul se fac prin subterfugii de limbaj iar statul incă îşi mentine autoritatea opresiva prin "stampila pe timbru" si prin tirania cuvintelor decretata de atotputernica "Academie Romana".
 Romania, 155 min

Aparent lipsit de continut, filmul lui Porumboiu se dovedeste a fi catalizatorul capabil sa sintetizeze cu adevarat problemele Romaniei prezentului. Criza in care se gaseste Romania nu e una generata din afara si care o sa fie rezolvata tot acolo... e o criza de moralitate si constiinta, o criza de autoritate... o criza de valori. Suntem jos deoarece suntem condusi de oameni a caror singur talent real este manipularea sireata a cuvintelor si ne supunem atat de usor in fata acestor cuvinte... si a legilor scrise de ei in loc sa fim ghidati de constiinta si de aprecierea noastra asupra binelui.

Avem o criza in invatamant, unde Geografia se face cu "dictionare de geografie" si nu cu talent didactic si excursii iar la biologie se preda creationismul, avem o criza in sanatate.... unde doctorii nu se vaccineaza deoarece au citit pe bloguri ca vaccinele au chimicale.
Nu reusim sa recunoastem si sa admiram adevaratele valori (pe care le alungam din tara) si de aceea finantam prin granturi esecuri gen ARCA... admiram la TV fosilele trecutului iar viitorul e reprezentat de fotbalisti, pipite si manelisti.

Suntem o tara in criza in care disputele se rezolva deseori cu DEX-ul in mana si in care valoarea unui text nu se masoara in continut... ci in cat de bine respecti normele gramaticale cretine impuse de Academia Romana. Suntem un popor in care autoritatea e fetisizata sub forma atotprezentelor stampile...

Politist, adjectiv... nu este aparent despre toate astea... ci e o poveste simpla, aparent lipsita de metafore... directa, filmata realist si deseori in timp real despre un politist ce ancheteaza un caz trivial: un pusti care fumeaza iarba cu prietena si un "prieten" comun.
Pe cei trei nu ii observam direct, ci prin intemediul unui filaj de 8 zile ce contureaza un caz in care Cristi (Dragos Bucur) crede din ce in ce mai putin, mai ales ca e constient (a vizitat Praga) ca in tarile normale, posesia si consumul de iarba sunt tolerate. Constiinta lui Cristi ii spune ca e gresit ca pustiul sa se aleaga cu cazier (si o posibila condamnare la 3 ani si jumatate) din cauza unei prostii.

Locatia povestii este desigur Vasluiul, insa Porumboiu nu doreste nici sa sublinieze acest lucru, deoarece e constient ca filmul se refera la o stare de fapt ce ne caracterizeaza natiune, insa nici nu evita placutele de inmatriculare VS si nici desenele de pe pereti cu Vaslui. Orasul e gri si darapanat... aparent in stagnare, insa din decor lipsesc motivele unor filme precedente (lampile stradale vechi) iar locatiile sunt si ele altele.

In afara celor enumerati mai sus, personajele filmului mai sunt sotia lui Cristi... o tanara "intelectuala" profesoara de limba romana, mare fana a "muzicii" romanesti... scena casnica dintre cei doi (pe fundalul careia se aude apasator inepta melodie a Mirabelei Dauer - Nu te parasesc iubire) fiind extrem de spumoasa si gustata cu mare placere chiar si de cei mai buni critici ai planetei.

Anca (Irina Saulescu) viseaza la romantismul kitchios din cantec insa isi trateaza prospatul sot cu indiferenta (il lase sa manance singur) si cu apoi cu superioritate, flexandu-ne logica prin descompunerea ineptelor versuri ale melodiei in metafore pompoase doar pentru a motiva fixatia de o seara asupra cantecului pe care il lasa sa urle in difuzoare. A doua zi insa ii reproseaza sotului ca nu mananca mai des impreuna, ii spune nonsalant si direct ca lucrurile nu merg intre ei... si afirma ca s-a saturat preaminunatul cantec.

Astel aflam mai multe despre Cristi, casnicia lui ratata, personalitatea adanc infipta in realitate... si alte scene din film sunt la fel de revelatoare asupra carierei sale gata sa esueze... si a relatiilor dificile cu colegii sai de serviciu.

Treptat filajul se apropie de sfarsit si ne pregatim de confruntarea pe care Cristi a tot incercat sa o evite. Aici intervine "punctul culminant" si poanta filmului... in care seful Anghelache calca in picioare constiinta si moralitate folosind singurul contrargument in fata realitatii: DEX-ul si definitiile austere ale acestuia.

In rezumat, Porumboiu reuseste un nou film genial, o capodopera a realismului si minimalismului in cinematografie, o pelicula seaca... ce se termina la fel ca un banc sec: te pune adanc pe ganduri.

P.S. Ma uit si ma minunez la TV, e o scena cu un nene psiholog ce a rupt 50 de euro si militianul din fata lui zice ca e distrugere, alte trei trompete comenteaza la TV si dau dreptate militianului avand ca argument LEGEA. Oare o sa scoata si DEX-ul???????

Corneliu Porumboiu chiar a reusit sa puna degetul pe rana, felicitari!

Citeste tot articolul si Comentariile!

05 ianuarie, 2010

RIP Toni Tecuceanu...

... si imi pare enorm de rau ca de abia acum prin disparitia ta vor intelege si toti oligofrenii din tara asta ca nu e de joaca cu epidemiile, mai ales cand e vorba de un virus perfid ca AH1N1.

Sunt sigur ca ti-ai fi facut vaccinul, daca ti-ar fi fost oferit, insa vaccinul a fost ocupat... a stat prin depozite si s-a stricat asteptand ca elevii sa primeasca acordul de la idiotii lor de parinti.

Imi cer scuze, insa sunt socat, intristat... si infuriat.
Oare de cate morti este nevoie inainte ca toti tampitii sa inteleaga ca vaccinarea (impotriva oricarei boli) e normalitate, ca beneficiile depasesc enorm orice potentiale riscuri?

Citeste tot articolul si Comentariile!
 
Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 3.0 Unported License.