Cloverfield (Monstruos !?!) -8/10
Cum să faci 500M$. 1. Se imaginează („împrumută”) un monstru (mai mare şi mai urât decât Godzilla) + paraziţii săi (crabi tip Alien), şi se introduc in New York (cu distrugerea inevitabilă a unor monumente celebre). 2. Rezultatul e un fel de „11 septembrie”, întregul carnagiu fiind prezentat prin lentila unei singure camere (gen Blair Witch). 3. Se folosesc toate trucurile erei internetului în promovarea produsului. 4. Produsul e un film… oarecum pe măsura aşteptărilor.
USA/ Engleza/ min 85
În pofida zvonurilor, Cloverfield nu e neapărat o mare revelaţie. E pus şi simplu reţeta clasică a filmelor de groază cu monştrii gigantici… adaptată cinic pentru generaţia Youtube.
Partea bună e că filmul priveşte povestea tot din perspectiva aceleaşi generaţii… şi tocmai această imersiune extraordinară… în ceea ce am ajuns să identificăm (astăzi) ca realitate, face ca istorisirea ridicolă despre un animal preistoric, ce rade de supărare jumătate din New York, să te învăluie şi să te menţină într-un suspans terifiant de real.
Am retrăit cu aceeaşi intensitate sentimentele pe care le-am avut privind la televizor 11 septembrie, dar şi pe cele simţite pe viu la recenta aterizare cu peripeţii de la Bacău (mulţumiri pe această cale companiei Blue Air, pentru adrenalina oferită cu numai 109eur + taxe de aeroport).
Modul în care este filmată acţiunea (cu o cameră a cărei mişcări şi unghiuri… fac ca seria Bourne şi Battlefield Earth să pară absolut normale), o să îţi dea impresia de participare activă într-un foarte bun FPS … sau o să te ameţească şi o să te dezorienteze complet dacă acronimul de mai înainte este un mister pentru tine (First Person Shooter). Poate că asta spune enorm despre felul în care experienţa oferită de acest film poate divide atât de clar generaţiile.
Continuând cu lucrurile bune… decizia de a arătat câte puţin… şi pe bucăţi din creaturi, e una excelentă. Scenele din metrou sunt terifiante şi întâlnirea de pe final cu marele monstru e cu adevărat impresionantă.
Sunt la fel de impresionat şi când vine vorba de partea vizuală şi efectele speciale, filmul arată şi se mişcă superb, este dinamic şi convingător… şi asta îi dă un farmec indiscutabil.
În mod curios, acelaşi mod „neconvenţional” de prezentare a acţiunii filmului duce atât la punctul său forte… cât şi la uriaşa sa hibă. În primul rând… e bine că suntem lipsiţi de prezentarea directă a oricărei forme de autoritate, nu de alta dar eram sătul de filme înţesate de clişee ale unor oameni de ştiinţă, politicieni, generali etc. toţi pregătiţi să salveze lumea şi să se certe între ei. Din nefericire… această singură cameră ce surprinde evenimentul numit „Cloverfied” încadrează doar personaje… bidimensionale, lipsite de orice fel de personalitate sau caracter… pe care le uiţi cu uşurinţă, de care nu ai cum să te ataşezi… şi a căror moarte succesivă (previzibilă de altfel) nu te mişcă prea mult.
Cel mai mare păcat e că şi monstrul… suferă de aceleaşi defecte, nu are o poveste a lui… acţiunile sale nu sunt motivate de nimic… e pur şi simplu un agent aleatoriu de distrugere. Asta nu îl face nici pe el foarte memorabil… însă îl face suspect de înfricoşător.
În concluzie, filmul acesta se merită văzut: e scurt şi (exceptând primele 20 de minute, absolut idioate şi plictisitoare) dinamic, plin de acţiune şi suspans. Totuşi tonul întunecat, realist şi pesimist… nu o să facă foarte distractive distrugerile de pe ecran…
Subtitrare aici (waiT)
Gen:
Actiune,
Blockbuster,
Fara-Sub,
SF
