MoneyGram + BCR = nesimtire

Final update.
Mai 2009

Multumesc tuturor pentru comentariile adresate acestui articol, acestea au reusit sa il propulseze in motoarele de cautare si a ingrijorat nespus conducerea BCR.

Rezultatul final e o diferanta de la cer la pamant. Astazi am parte de micro-sucursale decente atat la Iasi... dar mai ales la Vaslui, acolo unde personalul este exceptional de primitor si politicos.

La sucursala Iasi-Copou... inca mai e acreala... si aerul conditionat pare sa nu functioneze nici in cele mai toride zile, dar cred ca si asta o sa se schimbe dupa aceasta postare.

In rest despre BCR acum numai de bine, tokenul lor si sistemul de e-banking imi inspira incredere spre deosebire de ceea ce am parte la BRD. Cred ca a trecut ceva vreme de cand nu m-a mai enervat ceva la BCR si asta e un semn de normalitate.

Chiar se merita sa faci scandal... si sa iti spui clar si raspicat parerea de client. Pana la urma lucrurile ajung sa se schimbe in bine.

Va recomand toturor sa faceti asta, si cand vine vorba de BCR... sa postati comentarii aici... va asigur ca sunt citite de cine trebuie.

P.S. o sa mai trec intr-o zi calduroasa pe la BCR Iasi-Copou sa vad daca tot cloceala o sa fie...


Intreaga poveste (antica deja) mai jos... si multumiri tuturor celor care au comentat. Imputul lor a fost decisiv, si mult mai important decat articolul in sine.

Va multumesc,
Mihai

Imi cer scuze cititorilor mei fideli pentru acest articol ce nu are nici o legatura cu filmele, insa in momentul de fata sunt foarte suparat si simt nevoia sa imi exprim nemultumirea...

Sa zicem prin reducere la absurd ca ai un servici si in acelasi timp trebuie sa primesti si niste bani prin MoneyGram... simplu nu?
Iesi de la servici te duci la banca (BCR), a cărei program e din fericire pana la 17:30 si iti faci treaba...

NUP... mare eroare!!!, pentru ca serviciul Money Gram se inchide la 15:45... motivaţia fiind: "de aia"
Buunnn... nu-i nimic... ne calmam... respiram usor... e şi maine o zi şi asta înseamna ca e rost de chiulit/invoire pentru venit mai devreme la banca.

Ohoho!... inca o greseala majoră, pentru ca la o anumita sucursala BCR se lucreaza la un singur ghiseu, iar la coada imensa din fata ta sunt la fel de multi nefericiti care au avut acealeaşi idei "proaste" ca si tine. (desigur ca mai sunt vreo trei birouri unde se freakă menta... a căror singură funcţie e să te expedieze la coadă).

Intre timp functionara de la ghiseul functional (intuind plăcerea oamenilor de a sta la coadă) bate recorduri de productivitate si serveste 10 clienti intr-o ora. Desigur că se face 15:45 şi nu se poate face operaţiunea pentru că: "e închis satelitu"

Asa ca maine e sambata si o sa ma duc de la prima ora la banca... insa la cum au mers pana acum lucrurile nu mare ar fi mirarea ca MoneyGram sa nu fie disponibil.

Ca deh... pana la urma e Romania si ne doare in @#$! de clienti.
MoneyGram sucks... iar nesimtirea celor de la BCR suge si mai tare...

UPDATE nr.1

... greşeala numărul 3... şi eliminare!!!
Pentru că respectiva sucursală nu era deschisă sâmbăta, nu am mai pus intrebarea dacă cumva am unde să fuck un MoneyGram a doua zi, mai ales că idiotul de la alăturata Libra bank mă instruise deja să vin mâine de la 9AM...

Dar SURPRIZA!!!, nici o bancă afiliată kktului asta de modalitate de transfer de bani nu era deschisa. Culmea nesimţirii multe aveau pe usă afişe la mişto gen "Ne pare rău am închis, reveniţi măine (n.a. duminică). Din câte mi s-a spus oricum "centrala" lor nu opereaza sâmbăta.

Si mai interesant la rahatul praştie de filiala centrală a BCR din Iasi, un nene gardian mi-a spus să nu mă mai aşez degeaba la coada imensă de acolo (se pare că asta ar trebui să fie marca înregistrată a BCR) pentru că nu s-au mai facut tranzacţii de genul ăsta de o săptămână pe acolo.

Cel mai frustrant MoneyGram nu au se pare, un număr la care să le ceri socoteală sau de la care să aflii informaţii. Asta e... o companie nesimţită care operează numai cu bănci nesimţite: BCR, Libra, Emporiki şi alte câteva praştii în genul ăsta de care nu am de gând să mă apropii în viaţa mea.

Dar până la urmă, MoneyGram s-a obişnuit să facă bani din transferuri (încasând comisioane imense) către oameni obişnuiţi cu nesimţirea, genul de oameni care o înghit fără să zică nimic: "căpşunarii" şi rudele lor din România, clienţi pe care BCR-ul are o plăcere perversă să îi pună la cozi imense... şi care nu protestează deoarece la capătul aşteptării se află bani. Din nefericire BCR-ul şi MoneyGram-ul nu înţeleg că nesimţirea cronică deşi nu e taxată pe loc, rămâne adânc întipărită în minţile oamenilor...

Eu unul sigur de acum încolo mai bine o să fac tranferuri internaţionale de bani cu o maimuţă cheală zburătoare (TM) decât să mai apelez la "serviciile" idioţilor ăştia.

***
(Poate cineva să îmi ofere un feedback despre serviciile Western Union: sunt disponibile după ora 16:00 în timpul săptămânii sau în weekend???... nu de alta dar sucursalele BRD sunt deschise şi sâmbăta şi par mai civilizate)
***

Urmează ziua de luni! Wish me luck!!!

UPDATE nr. 2

Victory... am reuşit să rezolv.
Desigur ca la BCR nu functiona nimic care sa semene a MoneyGram, aşa ca un numar semnificativ de telefoane a fost dat la toate filialele de banca din Iaşi, în speranţa că voi găsi măcat una de la care să scot banii.


Într-un final am aflat că numai la Libra sistemul de transfer era functional aşa că am mers acolo.
Surpriză însă... căci am auzit un lucru pe care de obicei nu ar trebui să îl auzi într-o bancă: "Nu mai avem bani". Norocul meu a fost că cineva a sunat din timp pentru mine la ei... şi că am acceptat fără să cârtesc cursul de schimb destul de dezavantajos.


Eu unul sunt calm acum... însă cele câteva zeci de persoane care au fost refuzate cât timp am stat la coadă au motive să fie furioase.


Urmează sfaturile lui Danezia pentru MoneyGram:

• Făceţi naibii ca sistemul vostru să funcţioneze şi după orele 15:45, nu fiţi zgârciţi şi nesimţiti. Băncile sunt deschise până la ore târzii... profitaţi de chestia asta: fiţi civilizaţi, dovediţi respect pentru client.
• Operaţi şi sâmbăta (practic... nu din vorbe) nu toţi cei care vă folosesc "serviciile" sunt şomeri sau fermieri... noi românii mai şi lucrăm, respectaţi şi aveţi în vedere şi acest amânunt. Încheiaţi contracte de colaborare cu bănci care sunt deschise şi sâmbăta.
• Rezolvaţi problemele tehnice pe care le tot aveţi ori voi... ori partenerii voştrii. Puteţi să aveţi cel mai bun sistem şi cele mai mici comisioane. Who cares!!! atâta timp cât sunteţi down, offline whatever.
• Pentru BCR: Un sfat: Oamenilor nu le place să stea la cozi!!! Deschideţi naibii mai multe filiale, lăsaţile deschise şi sămbăta. Angajaţii voştrii au probleme cu atitudinea şi încă se mai cred în comunism...

P.S. dacă problemele mele îţi sunt familiare lasă un link cu acest post pe blogul vostru, siteul vostru sau pe oriunde puteţi... sa fie ceva in genul... MoneyGram sucks sau BCR = nesimtire, sau cum crezi tu de cuviinţă... (google bomb their ass!!!)

Citeste tot articolul si Comentariile!

Sicko - 9/10

Cel mai recent documentar al lui Michael Moore, face praf şi ultima fărâmă din iluzia numită "visul american"... se pare că banii nu aduc fericire şi sănătate atunci când fiecare e pentru el.

USA/ Engleza/ min 113

Intr-o singură ţară din lumea civilizată, individualismul, egoismul, goana după bani şi profitul prin cele mai abjecte metode au făcut imposibilă crearea unui sistem naţional de sănătate care să asigure asistenţă medicală gratuită şi universală. Dreptul la sănătate este... doar o glumă atunci când devine o afacere. Totul datorită unui mare om: Richard Nixon.

Dincolo de tema serioasă, documentarul asta e mult mai relaxat şi mai puţin crispat decât alte producţii marca Moore. Omul e chiar simpatic atunci când caută cu disperare casieria într-un spital britanic, (ca până la urmă să descopere un micuţ ghiseu în care se faceau doar decontări pentru cei ce ajunseseră pe banii lor acolo), sau atunci când face ochi mari aflând de sistemul francez al bonelor pentru mame plătite de stat (ce spală şi rufele după cum avea să descopere cu surprindere omul nostru). Iar faptul că nu mai regăsim nimic din agresivitatea combativă (chiar şi atunci când ajunge cu bolnavii la poarta bazei americane de la Guantanamo Bay) şi că tonul este unul aproape resemnat dar care îndeamnă la schimbare... sper să îi atragă şi care ar avea dubii asupra vizionării acestui film.

O să fiţi uimiţi, înduioşaţi, impresionaţi, revoltaţi, amuzaţi... şi o să râdeţi cu hohote explorând „minunatul” sistem ce ar trebui să asigure sănătatea cetăţenilor SUA. Statisticile vorbesc de la sine... şi dincolo de ele Michael Moore nu se sfiieşte să demonstreze, prin cazuri reale, ce se întâmplă atunci când sănătatea oamenilor ajunge la mâna unor companii private (corporaţii gigantice cu o imensă putere şi influentă). „Poveştile de groază” din cea mai bogată ţară din lume o să te facă să te bucuri de faptul că eşti român, proaspăt cetăţean european... chiar dacă te-ai obişnuit să deschizi uşa cabinetului oricărui doctor cu nasul, sau să aştepţi cu orele în faţa farmaciei.

Chiar dacă sistemul nostru sanitar este cu mult sub exemplele prezentate în film (ce ni se par la fel de extraterestre ca şi bieţilor americani), recunosc că am fost teribil de îngrozit de nepăsarea cruntă din societatea americană. Acum înţeleg de ce „Moartea Domnului Lăzărescu” a fost un film atât de apreciat peste ocean.

Or fi spitalele noastre prost dotate, doctorii câteodată incompetenţi şi asistentele deloc prietenoase (finanţările şi salariile mizerabile explică multe), însă perspectiva plăţii a zeci de mii de dolari pentru o banală operaţie te face să uiţi şi să ierţi multe. Alternativa e dincolo de orice imaginaţie... asigurări medicale şi medicamente extrem de scumpe ce ţi se pot refuza după bunul plac (şi pofta de profit) al unei companii pentru care viaţa ta nu valorează nimic.

Desigur că Michael Moore, exagerează (cu binecunoscuta lui atitudine părtinitoare) atunci când descrie defectele sistemului american şi avantajele „sănătăţii sociale”... însă în cazul de faţă are mare dreptate: pentru a trezi la viaţă o naţiune de zombies cu creierele spălate trebuie să şochezi şi să impresionezi.

Subtitrare (wait)

Citeste tot articolul si Comentariile!

California Dreamin' (nesfârşit / endless / forever) – 9(8*)/10

Un film despre cine suntem noi, acum... O doză neiertătoare de realitate ce nu e deloc stânjenitoare, ci dimpotrivă capabilă să te distreze şi să te pună pe gânduri. O capodoperă nefinisată a cărei strălucire e aproape ascunsă de Media Pro^TMstisme...

România/ Română, Engleza, Spaniolă/ min. 153

Dispariţia lui Cristian Nemescu e întradevăr o pierdere uriaşă în lumina acestui film neterminat. Pentru prima oară cineva reuşise să capteze esenţa realităţii României de astăzi, fără plimbări pe după deget şi fără fardări... Cu toate astea nu sunt atât de sigur că acest film ar fi putut ieşi mai bine după post-producţie. Invazia mizeriilor ce sunt deja marca producţiilor Media Pro era deja extrem de avansată, şi după montajul de rigoare ce ar fi trebuit să scurteze din lungimea exagerată a filmului mi-e teamă că am fi rămas cu mizeriile şi fără ceea ce ar fi contat cu adevărat...

Stop-cadru şi pelicula imortalizează pentru posteritate o Românie a anului 1999 ce se pregătea de un alt drum. UE e intangibilă şi NATO doar o speranţă slabă de care guvernanţii se agaţă cu disperare. Aşa că necesitatea amplasării unui radar în Ro care să ghideze mai bine rachetele americane către ţintele din Serbia... e o ocazie nemaipomenită de a demonstra slugărnicia şi devotamentul nostru până când un şef de gară decide să oprească trenul NATO pentru o stampilă. (şi înrăutăţind lucrurile şobolanii roşii câştigă alegerile într-un scenariu de coşmar iar România e expulzată din Occident... până la 11 septembrie 2001).

De aici începe povestea filmului, satul e acum unul din imensitatea pustie a Câmpiei Române (o evoluţie degenerată a Siliştei din Moromeţii), în care oprirea forţată a unui tren militar ce conţine un misterios vagon container... are efectul prăbuşirii unei nave intergalactice.

E nemaipomenit de ciudat să priveşti această poveste din perspectiva americanilor, şi personal nu mi-am putut inhiba tentaţia de a asemăna totul cu un episod prost din Star Trek în care atât de evoluata Federaţia intră în contact cu o civilizaţie primitivă, cam neînţeleasă dar care vrea să fie prietenoasă si sa impresioneze cu orice pret.

Cât despre sat, el nu e deloc unul liniştit ci fierbe, ca orice cătun din ţara asta, de frustrări, eşecuri , injuştiţie, prostie şi speranţe... iar şocul cultural produs de contactul cu americanii este scânteia ce face ca totul să explodeze.

Mi-a plăcut enorm să descopăr intercalate în film, iţele unei poveşti de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Am avut o enormă satisfacţie pentru felul în care acestea fac ca flexarea ridicolă de muşchi a şefului de gară să capete o dimensiune şi adâncime nebănuită. Scenele arată nemaipomenit şi sincer l-aş sfătui pe Sergiu Nicolaiescu să le privească cu atenţie, să ia notiţe şi să mai salveze ce mai poate din „Comisarul Bolovan reloaded”.

În rest, eterna şi fascinanta Românie se descoperă în faţa noastă şi a ochilor noştrii de aproape-occidentali (după 7 ani în care am părut că am evoluat cu viteză) şi observăm cu detaşare: disperarea oamenilor de a pleca spre mai bine (materializată ulterior de valul de căpşunari), uşurinţa cu care putem fi manipulaţi, credulitatea, naivitatea, corupţia la toate nivelurile şi lehamitea unei birocraţii feudale. Ce să mai zic de scena faxului ce vomită foaie după foaie în sertarul special deschis pentru a face mai uşoară misiunea femeii de serviciu... de o simplitate şi forţă fenomenală.

Ce nu mi-a plăcut a fost, după cum am mai zis, infestarea progresivă cu mizerii Media Pro. Primele 60 de minute sunt geniale, următoarea oră începe să scârţăie în timp ce ultima parte te lasă puţin cu un gust amar.

Scena ce culminează cu măcelul din sat (razboi civil) este o exagerare voită (ce ar trebui să transmită o idee interesantă) a cărei realizare de kkt (material numai bun de reconstituire pentru Stirile de la ora 5)... e totuşi incompletă fără vocea sufocată de emoţie a lui Catalin Radu Tanase care să comenteze mişcările din ciomag...

SPOILER ALERT!

Ştim prea bine că în lipsă de suporteri/mineri/”tigani”/”unguri” chestii din astea nu au fost pe la noi decât la ... mmmm... „revoluţie”. Err.... şi dacă e să interpretăm aşa discursul colonelului ce îndeamnă oamenii la revoltă şi unitate împotriva „tiranului” promiţând ajutor... ca după aia să abandoneze totul aşa cum i-au abandonaţi pe siiti la finalul primului război din golf... povestea capătă într-un final acea dimensiune universală pe care o laudă toţi. END OF POSSIBLE SPOILERS

Absolut de văzut!!!

Subtitrare (N/a)

*lungimea exagerată şi lipsa de finisare a acestui film (ce oricum se vede şi mai ales se aude aşa cum trebuie), m-ar face să îi dau în mod normal nota 8. Însă acesta e un film excelent şi rămânem la un binemeritat 9!!!

P.S. cat despre "povestile de dragoste" ce umplu timpul si sunt scuza aparitiei sanilor in filmul asta, nimic de povestit... pentru ca nu conteaza...

Citeste tot articolul si Comentariile!

Ocean's Thirteen (Ocean's Thirteen - Acum sunt 13 * !?) - 8/10

Phew... intr-un final o continuare care să merite a fi văzută. Cu mult peste Ocean's Twelve, 13 nu reuşeşte totuşi să ofere satisfacţii pe măsura primului film al seriei pur si simplu pentru că ştim deja la ce să ne aşteptăm: Clooney şi băieţii lui o să dea o altă mare lovitură plină de suspans, imaginaţie, isteţime şi umor.

USA/ Engleza, Spaniolă, Chineză/ min. 122

Sincer mă aşteptam ca „geniile” de la Hollywood să o dea în bară cu încă o continuare mediocră: Spiderman 3 şi Shrek the Third au fost cele mai proaste filme din respectivele serii, în timp ce POTC: AWE a reuşit cu un buget enorm să fie doar marginal superior Piraţilor 2 (DMC). În asemenea condiţii faptul că Ocean's Thirteen e un film distractiv şi plăcut de urmărit e o realizare măreaţă.

Distribuţia e stelară, gaşca e din nou pusă pe treabă iar Al Pacino în rolul patronului diabolic ce rămâne cu buza umflată... aduce puţin din stilul şi nostalgia filmelor din era de aur a blockbusterelor. (iar cel de-al 13lea membru... Terry Benedict, cel care fusese victima în primul film, complică la fel de plăcut lucrurile).

Nu încerca să urmăreşti prea atent povestea pentru că sigur o să rămâi undeva în ceaţa, şi nu îţi fă griji atunci când e posibil să nu mai înţelegi nimic... scenariul o să îşi facă până la urmă treaba în mod coerent şi o să îţi explice tot. Trebuie doar să te relaxezi şi să curgi alături de poveste... filmul e distractiv, te destinde uşor şi îţi dă destule ocazii pentru a zâmbi şi a te simţi bine.

În schimb nu mi-a plăcut planul excesiv de meticulos şi încurcat al „jafului”, (a cam scăpat de sub control demonul fanteziei) iar faptul că totul merge (în mare parte) plictisitor şi previzibil face ca punctul culminant să nu fie capabil să ridice prea mult adrenalina. În plus ultra-idealizarea Las Vegas-ului în culori spectaculoase şi imagini uimitoare se face ascunzând sub covoraş toate lucrurilor urâte ce fac ca acest oraş să distrugă vise în loc să le împlinească.

Ce m-a încântat a fost faptul că totul în acest film pare să meargă ca uns şi lipsit de orice aparent efort. Povestea curge cu uşurinţă, starurile sunt tare departe de infatuarea din realitatea cotidiană (sunt simpatice...), scenele de acţiune sunt superbe, iar umorul e de cea mai bună calitate. Spectacol, distracţie şi relaxare pură. Un film mai mult decât ok...

Subtitrare aici (Regie Live)

Citeste tot articolul si Comentariile!

Knocked Up (Un pic insarcinata) - 7/10

Filmul asta nu e nici pe departe atât de amuzant pe cât i s-a dus vorba. O fi el distractiv, drăguţ... romantic, plin de glume idiote şi ciudate, sincer şi şocant in această mică lecţie despre realitate dar în nici un caz nu e de top 250 IMDB. Însă e totuşi cea mai onestă comedie romantică pe care am văzut-o... err... vreodată, în pofida premisei de neconceput.

USA/ Engleza/ min 129 (premiera in Ro: 5 oct. 2007)

Desigur că numai în filme o femeie nemaipomenit de frumoasă, independentă şi care stă sigură pe picioarele ei poate să rămână însărcinată cu un specia cea mai joasă de bărbat şi să decidă să păstreze copilul în pofida riscului de a îşi distruge o extrem de interesantă carieră ... err... sigur că da...

Cu toate astea „Knocked Up” evită cu iscusinţă să se avânte prea mult în lecţii de morală şi în discursuri conservatoare „pro life” chiar datorită nepotrivirii majore dintre Ben (Seth Rogen) şi Alinson (Katherine Heigl) un cuplu departe de a fi perfect. Cu toate astea nu povestea celor doi creează cele mai interesante şi delicioase momente ci o serie aproape nesfârşită de personaje secundare ce mai şterg din impresia unui film cam lunguţ...

În pofida intenţiilor bune şi a unei agende oneste, filmul ăsta ar fi cam interzis minorilor, datorită unor scene cam explicite şi a deselor referinţe şi scene cu consum de droguri... recreative... (de mare risc in Ro) păcat.

Şi dacă tot vorbim de referinţe, orice critic de film o să fie încântat de multitudinea de aluzii ironice şi isteţe la adresa „culturii de masă”. Dar ce te faci când nici măcar o sală de cinematograf american nu râde la ele ci preferă mai mult arsenalul de glume necoapte?

Aşa că fiţi pregătiţi... „Knocked Up” în pofida înjurăturilor, personajelor ciudate şi ratingului de R... e doar o comedie romantică neconvenţională cu destul de multe elemente de dramă. Nu o să râdeţi în hohote... pentru că maşina cinică de vise a Hollywood-ului e hotărâtă de data astă să vă atingă la sufleţel.

Subtitrare aici (RegieLive)

Citeste tot articolul si Comentariile!